cărătură

Romanian

Etymology

From căra +‎ -ătură.

Noun

cărătură f (plural cărături)

  1. transport

Declension

Declension of cărătură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative cărătură cărătura cărături cărăturile
genitive-dative cărături cărăturii cărături cărăturilor
vocative cărătură, cărăturo cărăturilor