Romanian
Etymology
Borrowed from French cyanure.
Noun
cianură f (plural cianuri)
- cyanide
Declension
Declension of cianură
|
|
singular
|
|
plural
|
|
|
indefinite
|
definite
|
indefinite
|
definite
|
| nominative-accusative
|
cianură
|
cianura
|
cianuri
|
cianurile
|
| genitive-dative
|
cianuri
|
cianurii
|
cianuri
|
cianurilor
|
| vocative
|
cianură, cianuro
|
cianurilor
|