coborâtură
Romanian
Etymology
Noun
coborâtură f (plural coborâturi)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | coborâtură | coborâtura | coborâturi | coborâturile | |
| genitive-dative | coborâturi | coborâturii | coborâturi | coborâturilor | |
| vocative | coborâtură, coborâturo | coborâturilor | |||