dangăt

Romanian

Etymology

From dang +‎ -ăt.

Noun

dangăt n (plural dangăte)

  1. sound of a large bell

Declension

Declension of dangăt
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative dangăt dangătul dangăte dangătele
genitive-dative dangăt dangătului dangăte dangătelor
vocative dangătule dangătelor

References

  • dangăt in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN