emeritat

Romanian

Etymology

From emerit +‎ -at.

Adjective

emeritat m or n (feminine singular emeritată, masculine plural emeritați, feminine and neuter plural emeritate)

  1. (obsolete) emeritus

Declension

Declension of emeritat
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite emeritat emeritată emeritați emeritate
definite emeritatul emeritata emeritații emeritatele
genitive-
dative 		indefinite emeritat emeritate emeritați emeritate
definite emeritatului emeritatei emeritaților emeritatelor

References

  • emeritat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.