gonitură

Romanian

Etymology

From goni +‎ -ură.

Noun

gonitură f (plural gonituri)

  1. persecution

Declension

Declension of gonitură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative gonitură gonitura gonituri goniturile
genitive-dative gonituri goniturii gonituri goniturilor
vocative gonitură, gonituro goniturilor

References

  • gonitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN