gonitură
Romanian
Etymology
Noun
gonitură f (plural gonituri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | gonitură | gonitura | gonituri | goniturile | |
| genitive-dative | gonituri | goniturii | gonituri | goniturilor | |
| vocative | gonitură, gonituro | goniturilor | |||
References
- gonitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN