inveterat
Latin
Verb
inveterat
- third-person singular present active indicative of inveterō
Romanian
Etymology
Past participle of invetera.
Adjective
inveterat m or n (feminine singular inveterată, masculine plural inveterați, feminine and neuter plural inveterate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | inveterat | inveterată | inveterați | inveterate | |||
| definite | inveteratul | inveterata | inveterații | inveteratele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | inveterat | inveterate | inveterați | inveterate | |||
| definite | inveteratului | inveteratei | inveteraților | inveteratelor | ||||
Verb
inveterat (past participle of invetera)
- past participle of invetera