meliorare

Latin

Verb

meliōrāre

  1. inflection of meliōrō:
    1. present active infinitive
    2. second-person singular present passive imperative/indicative

Romanian

Etymology

From meliora +‎ -re.

Noun

meliorare f (plural meliorarări)

  1. improvement
    Synonym: ameliorare

Declension

Declension of meliorare
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative meliorare meliorarea meliorarări meliorarările
genitive-dative meliorarări meliorarării meliorarări meliorarărilor
vocative meliorare, meliorareo meliorarărilor

References

  • meliorare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN