năsliciune
Romanian
Etymology
From năsli + -ciune.
Noun
năsliciune f (plural năsliciuni)
- (obsolete) desire
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | năsliciune | năsliciunea | năsliciuni | năsliciunile | |
| genitive-dative | năsliciuni | năsliciunii | năsliciuni | năsliciunilor | |
| vocative | năsliciune, năsliciuneo | năsliciunilor | |||
References
- năsliciune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN