stârpi

Romanian

Etymology

From sterp +‎ -i.

Verb

a stârpi (third-person singular present stârpește, past participle stârpit) 4th conjugation

  1. to extirpate, to exterminate
  2. to destroy

Conjugation

    conjugation of stârpi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a stârpi
gerund stârpind
past participle stârpit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present stârpesc stârpești stârpește stârpim stârpiți stârpesc
imperfect stârpeam stârpeai stârpea stârpeam stârpeați stârpeau
simple perfect stârpii stârpiși stârpi stârpirăm stârpirăți stârpiră
pluperfect stârpisem stârpiseși stârpise stârpiserăm stârpiserăți stârpiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să stârpesc să stârpești să stârpească să stârpim să stârpiți să stârpească
imperative — tu — — voi —
affirmative stârpește stârpiți
negative nu stârpi nu stârpiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.