străfulgera
Romanian
Etymology
Verb
a străfulgera (third-person singular present străfulgeră, past participle străfulgerat) 1st conjugation
- to flash
- to get a sudden thought
Conjugation
conjugation of străfulgera (first conjugation, no infix)
| infinitive | a străfulgera | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | străfulgerând | ||||||
| past participle | străfulgerat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | străfulger | străfulgeri | străfulgeră | străfulgerăm | străfulgerați | străfulgeră | |
| imperfect | străfulgeram | străfulgerai | străfulgera | străfulgeram | străfulgerați | străfulgerau | |
| simple perfect | străfulgerai | străfulgerași | străfulgeră | străfulgerarăm | străfulgerarăți | străfulgerară | |
| pluperfect | străfulgerasem | străfulgeraseși | străfulgerase | străfulgeraserăm | străfulgeraserăți | străfulgeraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să străfulger | să străfulgeri | să străfulgere | să străfulgerăm | să străfulgerați | să străfulgere | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | străfulgeră | străfulgerați | |||||
| negative | nu străfulgera | nu străfulgerați | |||||