uzurar
Romanian
Etymology
Borrowed from French usuraire.
Noun
uzurar m (plural uzurari)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | uzurar | uzurarul | uzurari | uzurarii | |
| genitive-dative | uzurar | uzurarului | uzurari | uzurarilor | |
| vocative | uzurarule | uzurarilor | |||